Sănătate primordială. Să înțelegem perioada critică dintre concepție și naștere (note de lectură) – 10

(Note de lectură din volumul lui M. Odent – Sănătate primordială. Să înțelegem perioada critică dintre concepție și naștere. Pentru a citi notele de lectură anterioare din acest volum, clic: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 Sublinierile ne aparțin.)

9. CERCETĂRI ÎN SĂNĂTATEA PRIMORDIALĂ

La acest moment, suntem prizonierii unor imagini mentale depășite - iar acest lucru explică de ce cercetările sunt atât de limitate și relativ sterile.

Dacă vei deschide un ziar sau vei privi la panourile publicitare din orașe, vei fi convins de faptul că, dacă s-ar dona mai mulți bani, toate bolile ar fi eliminate una câte una imediat ce cauzele și tratamentele lor ar fi descoperite. 

În 1970, președintele Nixon credea că, dacă vor fi îndeajuns de mulți bani pentru cercetare, cancerul va fi eradicat în timpul mandatului său. A adus la un loc cei mai buni experți americani, care erau cu toții convinși că, cu îndeajuns de mulți bani, victoria asupra cancerului va fi repurtată într-un timp foarte scurt. Miliarde de dolari au fost destinate acestei campanii. După zece ani, aceiași experți s-au întâlnit din nou și nu au putut decât să-și exprime dezamăgirea.

Punctul de plecare în cercetarea sănătății primordiale este să punem întrebarea: ce-i face pe oameni sănătoși decât ce-i face pe oameni bolnavi?

Pionierul Antoine Béchamp, care aflase despre virusuri dinaintea lui Pasteur, scria: "Nu există virusuri și bacterii care sunt periculoase în sine, pentru a îmbolnăvi oamenii și animalele... cauza primară a bolilor noastre este înăuntrul nostru, mereu înăuntrul nostru".

Unii pot crede că este ridicol ca academicieni serioși să-și risipească timpul și banii pentru a dovedi că un nou-născut are nevoie de mama lui și că mama are nevoie de bebelușul ei. Dar într-o societate nebună care aplaudă cele mai aberante comportamente, este nevoie de orice fapt care să dovedească cât de puternice sunt nevoile fundamentale ale oamenilor.

Paradoxal, cercetările asupra sănătății primordiale par să fie mai avansate cu plantele decât cu oamenii. De exemplu, a fost cercetată atent toleranța spanacului la frig; se pare că rezistența sa la frig crește dacă este supus unor temperaturi joase la începutul vieții sale, la începutul sezonului de creștere.

Anumite date despre leucemie ar putea să ne stimuleze cumva curiozitatea. Leucemia, la puii de șoareci - folosiți adesea ca model pentru leucemia umană - este contractată din prima zi de viață. Știm că leucemia este specifică anumitor țări, precum Finlanda, Israel, Suedia și câteva state americane. În toate aceste țări, tehnologia medicală perturbă profund perioada din jurul nașterii.

Știm că în ultimii 30 de ani, rata sinuciderilor adolescenților s-a triplat, în vreme ce rata sinuciderilor la adulți a rămas constantă. Dintr-un grup de 52 de adolescenți care au comis suicid, cu două grupuri de control, o echipă medicală din New York a analizat 46 de factori de risc care corespundeau perioadei din jurul nașterii. Autorii studiului au descoperit că o mare parte dintre adolescenții sinucigași au fost resuscitați la naștere. Desigur, un singur studiu nu e de ajuns. Dar pregătește calea pentru un tip de investigație care va deveni din ce în ce mai necesar și care ne va permite să stabilim conexiuni la care nu ne-am gândit niciodată.

Unele femei dau lapte și fără să fi născut un copil în ultimele luni și, de asemenea, nu au cicluri menstruale. Un studiu a arătat că cele mai multe dintre aceste femei nu au avut tată la începutul vieții lor sau tatăl lor era violent sau alcoolic.

Un studiu american arată că, printre copii de până în 4 ani bolnavi de cancer, există un număr semnificativ de copii care au cântărit la naștere 4 kilograme sau mai mult.

Într-un studiu realizat de Niko și Elizabeth Tinbergen, aceștia au identificat mai mult de 20 de factori care se aplică copiilor cu autism - uneori găsindu-se patru, cinci sau mai mulți factori la un singur copil. Acestea sunt lucurile a căror frecvență semnificativă a fost identificată:

- naștere prin forceps;

- separarea copilului de mamă imediat după naștere;

- spitalizarea la vârstă fragedă;

- multe călătorii și contactul frecvent cu străini între 8 și 30 de luni;

- forțarea prea devreme a actului învățării;

- slujba mamei, în special profesiile intelectuale care o preocupă pe mamă chiar și atunci când este acasă;

- dispariția bruscă a unei persoane familiare.

Cercetătorii și-au luat precauția de a studia 11 perechi de gemeni identici astfel încât să poată elimina factorii genetici ca fiind cauza principală.

Studiile din Scandinavia identifică o relație dintre alăptare și diabeticii dependenți de insulină. În diverse țări scandinave, rata alăptării a scăzut considerabil între 1944 și sfârșitul anilor 60. Apoi a început să crească din nou, începând cu 1970. A fost observat că rata diabetului a crescut în anii în care rata alăptării a scăzut, revenind la cotele inițiale nouă ani mai târziu. [...] Aceste observații au dus la un studiu care privea modul în care au fost hrăniți, când erau nou-născuți, copiii ce suferă de diabet. S-a descoperit că au fost alăptați pentru o perioadă mai mică decât media.

Să ne imaginăm că am găsit un mod de a arăta că eficiența medicului depinde mai mult de starea sa primordială de sănătate decât de cunoștințele sale de farmacologie! Asemenea studii ar putea duce la concluzii practice esențiale într-o vreme în care nașterea normală este din ce în ce mai rară și în care cei mai mulți dintre medici sunt vindecători slabi.